Clujul s-a confruntat cu un val de concedieri la finalul anului trecut. Din cauza evoluțiilor piețelor auto din Occident, Bosch a concediat o parte a angajaților săi din Jucu. Cei mai mulți dintre aceștia au fost preluați de alte companii, din Jucu, Apahida sau Cluj-Napoca.
Companiile clujene care activează în domeniul producției de componente pentru industria auto au fost nevoite să concedieze sute de persoane anul trecut. Motivul este reprezentat de restructurarea industriei auto la nivel mondial. Astfel, compania Relats East Europe din Apahida a aruncat în șomaj 360 de angajați, Fujikura Automotive din Dej a dat afară 211 angajați, iar fabrica Bosch din Jucu a concediat 170 din cei 3.300 de angajați pe care îi avea în toamna anului trecut, potrivit Radio România Actualități.
De asemenea, compania MMM Autoparts din Turda a dat afară 62 de angajați. Au existat concedieri și în alte domenii. Compania Foundever din Cluj-Napoca, ce oferă servicii pentru afaceri, a dat afară 71 de angajați, iar producătorul de plicuri de hârtie GPV România a concediat 50 dintre salariații săi. În acest context, rata șomajului în județul Cluj a crescut ușor, însă a rămas sub pragul de 2 la sută. Unii dintre cei concediați au fost angajați aproape imediat de firmele care au investit în județul Cluj. Așa ar fi compania belgiană Sonaca, din zona Turda, care produce componente pentru industria aerospațială, ori firma franceză Energom, care și-a mutat fabrica din Cluj-Napoca în Apahida și a anunțat că va face noi angajări. Energom produce componente pentru industrii precum cea producătoare de energie nucleară ori cea de apărare.
În aceste condiții, reindustrializarea județului Cluj pare să fi intrat într-o nouă etapă.
Deceniul dezindustrializării (1990–2000): șocul tranziției
Imediat după Revoluție, Clujul era un colos industrial. Prăbușirea piețelor CAER și ineficiența marilor combinate au dus la primele valuri masive de disponibilizări.
-
Falimentele de răsunet: Uzine precum CUG, Tehnofrig sau Armătura au început să își reducă activitatea și au trimis zeci de mii de oameni în șomaj tehnic sau direct în brațele statului.
-
Vârful de criză: La mijlocul anilor ’90, rata șomajului în județ atingea cifre alarmante; depășea în anumite momente pragul de 10-12%, pe măsură ce economia de stat se topea, iar cea privată era încă la început.
2000–2010: renașterea prin servicii și șocul Nokia
După anul 2000, Clujul a început să își folosească cel mai prețios activ: resursa umană înalt calificată. Universitățile au devenit „motoarele” care au atras investitorii străini.
-
Era Industrială 2.0: Apariția parcurilor industriale Tetarom a marcat trecerea către industria prelucrătoare modernă. Un moment critic a fost venirea (și plecarea subită) a gigantului Nokia la Jucu. Deși plecarea lor în 2011 a creat temeri referitoare la o explozie a șomajului, piața muncii era deja suficient de diversificată pentru a absorbi rapid forța de muncă disponibilizată.
-
Ascensiunea IT-ului: În acest deceniu, sectorul tech a început să „înghită” șomerii cu studii superioare și a transformat Clujul în „Silicon Valley de România”.
2010–2020: de la „căutăm de lucru” la „căutăm oameni”
Această perioadă a marcat scăderea constantă și accelerată a ratei șomajului. Clujul a devenit un magnet pentru migrația internă și a atras tineri din toate județele limitrofe.
-
Diversificarea: Nu doar IT-ul a crescut, ci și sectorul BPO (Business Process Outsourcing), serviciile medicale și construcțiile.
-
Recordul de minim: Înainte de pandemie, în 2019, județul Cluj raporta o rată a șomajului de sub 1,5%, practic o stare de „ocupare deplină”, unde șomajul existent era mai degrabă unul fricțional (oameni între două slujbe).
2020–2026: reziliența post-pandemică și digitalizarea
Șocul COVID-19 din 2020 a adus o creștere temporară a șomajului, în special în HoReCa și evenimente, dar structura solidă a economiei clujene a permis o revenire în „V”.
În 2026, piața muncii din Cluj este definită de automatizare și importul de forță de muncă. Din cauza deficitului intern, companiile din construcții, logistică și servicii apelează masiv la muncitori din afara spațiului UE (Asia, Africa).
| Perioadă | Rata Medie a Șomajului | Profilul Angajatorului Dominant |
| 1990 – 1999 | 8% – 12% | Uzinele de stat (în declin) |
| 2000 – 2009 | 4% – 6% | Primele multinaționale, Retail |
| 2010 – 2019 | 1,5% – 3% | IT, Servicii, Outsourcing |
| 2020 – 2026 | 1,1% – 1,8% | Tech, Construcții, Start-up-uri |
Provocările anului 2026: deficitul de competențe
Astăzi, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Cluj se confruntă cu o provocare nouă: deficitul de competențe. Există mii de locuri de muncă vacante, dar profilul șomerilor rămași (adesea din zone rurale defavorizate sau persoane cu calificare scăzută) nu se potrivește cu cerințele angajatorilor moderni.
Anunt publicare procedura de achizitie în cadrul VAN-GAO SRL
